Wednesday 5 March 2008

Furtuna



Te vad
Prin ochiul unui geam,
Prin panza de paianjen ce vibreaza
La cea mai mica adiere...
Si esti fericit...dansezi,
Te invarti, ametesti, cazi,
Si te ridici...
Iarba parca e mai verde,
Atinsa de tine
Soarele iti lumineaza chipul,
Vantul ti-l mangaie,
Si tu visezi...

Dar de-o data cerul se intuneca
Si stai cu privirea in pamant
Parca astepti ceva...
Fulgere nu contenesc sa-ti lumineze chipul
Acum alb, si stralucitor...
Vantul iti incurca pletele,
Si hainele parca vor sa te sufoce.
Se sfasie...
In toata agitatia tu stai nemiscat,
Impietrit, alb..
Dar pe spatele tau, acum dezgolit,
Doua firicele de sange apar,
Ce curg, siroind, spre pamant.
Iar in urma lor, pielea se despica,
Si in agonie tu stai nemiscat si astepti...

In mijlocul furtunii, un fulger
Mai aprig si orbitor
Loveste,parca atras de sange ca un rechin
Si cazi in genunchi, te prabusesti
Si din spatele tau lovit,
Apar pe nesimtite doua aripi
Dar Negre ca abisul sunt,
Lucesc in lumina furtunii...
Alerg spre tine, mi-e frica..
Te iau in brate si te sarut,
Dar cu nepasare ma respingi,
Si ma arunci la o parte.
Apoi te ridici, si cu privirea spre cerul innorat
Iti desfaci aripile, si te lasi in voia vantului,
Te ridici incet, spre creatorul tau,
Furtuna...

Te privesc cum te departezi...
Cu lacrimi in ochi, iti soptesc un ultim
"te iubesc"
Dar nu pot sa fiu suparata,
Caci acolo, in mijlocul furtunii,
Am vazut cum

S-a nascut un inger...