Ultimii ani

In final ce conteaza?Nu va conta nici cum ai reusit, nici pe cine ai manipulat sau pe cine ai mintit. Rezultatul este important.Asta in cazul in care esti o persoana lipsita de orice fel de constiinta. Dar asta e adevarul. Nu conteaza nimic la sfarsit. Nici cat de sus ai fost, nici cat de departe ai ajuns. Stai si te gandesti in urma, cat de departe ai fi fost daca nu ai fi renuntat, si simti fori pe sira spinarii. Poate daca ai fi continuat. Si acum toata lumea te acuza. Nici cum nu e bine. Dar ce sa-i faci? Incerci sa te acomodezi cu noua situatie, si sa ignori privirile insistente ale celor din jur. Nu stii de ce atata agitatie pentru un lucru

atat de marunt. Si totusi te simti pustiit, stors de toata energia, ca dupa o saptamana de munca neintrerupta. Te simti de parca o pauza de la tot ti-ar prinde bine, sa te detasezi complet de cei din jur, sa stai frumos in lumea ta. Dar binenteles ca nu e posibil. Toti au nevoie de tine. Daca nu de ajutor, atunci macar de ceva ce ai tu, sau doar de cuiva cui sa se planga. Si te-ai saturat sa te prefaci ca ii intelegi pe toti. Nici partea cand tu ii ignori nu mai functioneaza. S-au prins.Si totusi, nici macar unul nu e dispus sa asculte ce spui tu. Macar sa se se prefaca interesati.Dar se poarta mai rau ca la 7 ani.

- Hai o data, ce tot astepti?

Astepti sa treaca acesti ani, sa ai viata in propriile maine, ca sa nu mai dai vina pe altii ca ti-o strica. Asa macar vei fi sigur cine este vinovatul. Si nici macar nu o sa-ti mai pese. Acum dai vina pe vecinu de la 2 sau pe femeia de servici, incercand sa te pacalesti cumva ca mai ai scapare, ca atunci cand vei fi "mare" totul se va schimba, va fi mai usor. Dar problema e ca te inseli. Cu cat trece mai mult timp, totul este tot mai complicat, mai complex, si apasa tot mai tare pe umerii tai. Daca acum nu ai doza de maturitate necesara pentru a trece anumite obstacole, mai incolo nu mai ai scuze. Dreptatea va fi subiectiva, si nu tot timpul de partea ta. Si judecatorii sunt oameni.

- Daca nu vii, te iau de o aripa si te zvarlu in masina.

Si daca tot te zvarle, spune-i sa-ti arunce si valiza. Daca pleci acum sau mai tarziu ti-e totuna.

In mintea ta se invart ultimele cuvinte ale tatalui tau inainte ca mama sa plece: "daca nu pleci te zvarlu in strada", si te gandesti serios sa pleci daca mi auzi vreodata ceva asemanator. Dar presat de timp si de sentimente, te urci in masina, caci inca cineva poate sa-ti comande ce sa faci. Si o data cu sunetul motorului ce se pierde pe strada pustie, te pierzi si tu din nou in ganduri.